AGROBIOTECH

De Caner Anda Mellis Education, Technology, Trade Limited, Türkiye
Comisia Europeană a subliniat în mod constant că renunțarea la hârtie nu este doar o tendință, ci o mișcare tactică. În prezentarea generală a „economiei circulare 1.0 și 2.0”, UE a subliniat că, pentru materiale precum hârtia, cartonul și ambalajele, obiectivele de reutilizare și reciclare până în 2030 sunt ambițioase (de exemplu, se așteaptă ca reciclarea și reutilizarea hârtiei și cartonului să depășească 90% sau mai mult). De asemenea, dincolo de reciclare, utilizarea unui număr mai mic de coli înseamnă că mai puțini copaci rămân pe picior, mai puțină apă și energie sunt consumate în producție, iar emisiile generate de transport sunt mai puține. Pe scurt, obiectivul „zero hârtie” sprijină în mod direct politicile UE privind schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea deșeurilor.
Cifrele sunt uluitoare. În 2022, fiecare persoană din UE a generat aproximativ 186,5 kg de deșeuri de ambalaje, iar hârtia și cartonul au reprezentat aproximativ 40,8 % din acest total. În plus, sectorul celulozei și hârtiei din UE a raportat o scădere a producției de 5,9 % în 2022, în timp ce emisiile de CO₂ ale sectorului au fost reduse la jumătate față de 2005, datorită modernizării și creșterii eficienței. Împreună, aceste cifre oferă un stimulent puternic: nu este doar frumos să reduci utilizarea hârtiei, este un mijloc este un mijloc de a reduce impactul asupra mediului, costurile și de a respecta legislațiile UE mai stricte.

De Ewa Bajno, Agenția Educațională pentru Dezvoltare și Inovare – IDEA, Polonia
Biotehnologia oferă soluții practice pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, însă aceste inovații își ating întregul potențial numai atunci când sunt împărtășite și puse în aplicare pe scară largă. În cadrul proiectului Agrobiotech+, diseminarea este strâns legată de vizibilitate și accesibilitate. Evenimente precum ateliere de lucru, reuniuni ale multiplicatorilor și cursuri pilot de formare creează canale directe între studenți, cadre didactice și reprezentanți ai industriei. Aceste activități oferă o platformă pentru prezentarea prototipurilor, a poveștilor de succes și a planurilor de carieră care evidențiază modul în care biotehnologia poate reduce emisiile, economisi resursele și îmbunătăți practicile agricole durabile. În paralel, utilizarea videoclipurilor cu povești de succes și a manualelor digitale asigură faptul că cunoștințele nu sunt limitate la un singur loc, ci pot fi transferate cu ușurință între regiuni și sectoare.
În același timp, diseminarea trebuie să se extindă dincolo de mediul academic. Rețelele de socializare, site-urile web ale proiectelor și rețelele profesionale sunt instrumente puternice de difuzare a inovațiilor biotehnologice către fermieri, factorii de decizie și comunitățile locale. Colaborarea cu serviciile de consultanță și cu organizațiile rurale, ca în cazul parteneriatului Agrobiotech+, garantează că mesajele ajung la cei care modelează în mod direct practicile agricole. Prin combinarea canalelor moderne de comunicare cu rețelele tradiționale de partajare a cunoștințelor, proiectul nu numai că sensibilizează, ci și inspiră acțiuni concrete. În acest fel, biotehnologia se transformă din cercetare în practică, ajutând agricultura să se adapteze la schimbările climatice și să lupte împotriva acestora atât la nivel local, cât și european.

De Jakub Riemel, Universitatea Tomas Bata din Zlin, Republica Cehă
Biotehnologia joacă un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice prin furnizarea de soluții inovatoare care sporesc durabilitatea în diverse sectoare. Un exemplu bine cunoscut al contribuției sale este dezvoltarea culturilor modificate genetic care necesită mai puține resurse și o toleranță mai mare la stresul de mediu. Aceste culturi pot spori securitatea alimentară și pot reduce nevoia de îngrășăminte, pesticide și erbicide, reducând emisiile de gaze cu efect de seră asociate cu producția și aplicarea acestora.
O altă contribuție notabilă este progresul biocombustibililor derivați din deșeuri agricole și alte materiale biologice regenerabile. Spre deosebire de combustibilii fosili, biocombustibilii reduc semnificativ emisiile de carbon generate de transport și de producția de energie. Punerea în aplicare a biocombustibililor contribuie la orientarea comunităților către soluții energetice mai durabile și mai ecologice, reducând astfel amprenta noastră globală de carbon.
În plus, biotehnologia contribuie la dezvoltarea tehnologiilor de captare și utilizare a carbonului. Metodele biotehnologice pot transforma dioxidul de carbon capturat în produse precum bioplasticele și produsele chimice pe bază de bio, prin fermentare microbiană și conversie enzimatică. Aceste inovații reduc emisiile de carbon și promovează o economie circulară, în care deșeurile sunt refolosite eficient în materiale valoroase.
Biotehnologia oferă instrumente pentru reducerea schimbărilor climatice prin transformarea practicilor agricole, furnizarea de surse de energie mai curate și avansarea tehnologiilor de gestionare a carbonului. Ne putem îndrepta către un viitor mai durabil dacă vom continua să valorificăm aceste inovații.

De Antonio Jose Signes Pastor, Universitatea Miguel Hernandez, Spania
Biotehnologia devine un instrument esențial în abordarea provocărilor de mediu, oferind soluții inovatoare care minimizează dependența de substanțe chimice și promovează utilizarea eficientă a resurselor naturale. Două exemple clare demonstrează contribuțiile sale semnificative la agricultura durabilă și la protecția mediului în general.
Reducerea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice: Introducerea culturilor modificate genetic (MG) a redus semnificativ dependența de pesticide și erbicide sintetice. Soiurile concepute pentru a rezista la dăunători și boli nu numai că protejează randamentele, dar reduc și scurgerile chimice dăunătoare în sol și în sistemele de apă. În același timp, biofertilizatorii – produși din materii prime naturale – sporesc fertilitatea solului și rezistența plantelor fără a produce daune mediului asociate îngrășămintelor convenționale. Aceste alternative ecologice sunt absorbite rapid de plante, sporindu-le toleranța la stres și sprijinind în același timp practicile agricole ecologice. Dezvoltarea biopesticidelor și a biofungicidelor consolidează și mai mult protecția culturilor într-un mod durabil.
Optimizarea utilizării apei și dezvoltarea culturilor rezistente la secetă: Având în vedere creșterea deficitului de apă la nivel mondial, biotehnologia oferă instrumente pentru utilizarea mai eficientă a acestei resurse vitale. Agricultura de precizie, echipată cu senzori, drone și biosisteme, permite agricultorilor să monitorizeze în timp real nevoile de apă ale culturilor și să ajusteze irigarea. Progresele în domeniul culturilor modificate genetic au condus, de asemenea, la obținerea unor soiuri rezistente la secetă, capabile să se dezvolte în condiții nefavorabile, menținând în același timp randamentul și calitatea.
Împreună, aceste descoperiri ilustrează modul în care biotehnologia combină știința și durabilitatea, conducând agricultura către un viitor mai curat și mai ecologic.